O briza placuta

Rezumarea primului mesaj :

-Mam decis sa inot ,si am venit la cascada,locul era linistit si afara era un aer placut si racoritor

-Da de ce tear mira asa de tare?
Privindo serioas:Deci tu chiar ma compari cu un pervers care numai sar culca cu alte fete?

-Nu, bineitneles ca nu. Nu esti si nu vei fi un pervers niciodata. Stai calm.
Mi-am dus mana dreapta pe obrazul lui stang.
-Doar ca...Nu vreau sa te dezamagesc.

Aha deci iti place de altcineva ,nu iti fa griji te inteleg ,nu sunt poate cel mai potrivit
(atingandui mana)

Imi las privirea-n pamant, inrosiindu-ma putin in obraji.
-Ummm...mnu. Nu este vorba de asta..Doar ca nu stiu exact ce simt pentru tine.

-Bine ,am sa te las in pace cat traiesc si nu nam sa mai vorbesc cu tine sa nu te deranjez

-Ce prosti vorbesti? Cum sa nu ma mai deranjezi? Tu nu deranjezi pe nimeni. am tresairt si mi-am ridicat repede privirea asupra lui inclinandu-mi capul i nsemn negativ.

-Ai drepatate nu zici ca deranjez dar in mintea ta precis te deranjez ,lundusi prosopul

-Da nu stiu poate ca ai dreptate

-Nu vreau sa te superi pe mine. zic imbratisandul usor in brate.

-Impingando mai departe ,imi pare rau dar daca suntem prieteni nu ne putem imbratisa ,privindo rece

-Yuuichi..N-am facut nimic rau. il privesc uimimita.
"Ce se intampla cu el? observasem cum isi schimbase radical tonul vocii. Ramasesem practic fara cuvinte.

Nu s-a intamplat nimic ti se pare la fel cum li s-a parut celorlate nu-i asa.

-Celorlalte? Nu! Nu mi se pare..! i-am intors spatele, rasufland greu si strangandu-mi mainile la piept.

-Aha bine ,daca spui tu

Am inceput sa merg, iar usor usor mersul se transforma in alergare. Desi inca eram imbracata doar in costumul de baie, nu am mai tinut cont, uitasem complet.

-Acest alegrand dupa ea ,si prinzando ,tiai uitata hainele

Nici nu m-am uitat la el, doar am privit incruntata cum ma prinsese de mana.
-Mda, mersi ca mi-ai amintti. privindu-mi apoi corpul.

-Sczue ca mam purtat urat cu tine doar ca uneori nu poti sterge amintirile din trecut

Am ramas trecuta, intorcandu-mi capul. Incercam sa-l ignor, desi nu prea puteam. Ramasesem bosumflata.

-Poate o sa iti spun povestea,desi nu cred ca ai vrea sa ma scultii ai zice ca smiorcai

-N-am zis nimanui niciodata asta. zic privindul cu coada ochiului rezemandu-ma de-un copac.

-Bine dar de unde stiuu ce gandesti,oameni spun lucruri dar ce gandesc numai ei stiu

-Lipsa de incredee, sa inteleg. oftez prelung apoi ma intorc cu fata la el, fara insa sa-l privesc. Ma aplec si-mi iau hainele de pe iarba.

-Da si de c e as mai aveea incredere in oamenii,ei stiu sa iti ia totul si apoi te lasa inecat in intuneric si cuprins de tristete